- sâmbătă, 25 aprilie 2009

Horton hears a who



''This looks kinda... precarious. Well nothing to worry, obviously when they build a bridge like this they take into account that elephants will be crossing here. ''




O coincidenta interesanta.
Citesc acum ''Poveste despre dragoste si intuneric''( Amos Oz).

''Zaci pe spate si degetele gasesc o pietricica si o vara in gura ta care simte gustul de praf si ipsos. Limba cerceteaza tot soiul de mici ridicaturi si scobituri, ca si cum piatra ar fi o lume ca a noastra si ar avea munti si vai. Si daca se dovedeste ca pamantul nostru sau chiar intregul nostru univers, nu este decat o pietricica pe cimentul din curtea unor uriasi? Ce se va intampla daca in clipa urmatoare vreun copil imens, imposibil de imaginat cat de mare este, culege pur si simplu intregul nostru univers cu doua degete si il baga cu totul in gura si el incepe sa-l cerceteze cu limba? Si se gandeste si el ca poate aceasta piatra din gura lui e in realitate un intreg univers, cu cai lactee si sori si comete si copii si pisici i rufe atarnand pe o sarma? Si cine stie, poate ca universul acelui baiat urias, baiatul in a carui gura nu suntem decat o pietricica, nu e in realitate decat o pietricica din curtea unui baiat si mai mare, iar el si universul lui, si tot asa, ca papusile matriosca, un univers intreg intr-o pietricica, si e intocmai acelasi lucru, si cand e mai mic, si cand e mai mare? Orice univers e o piatra si orice piatra e un univers..''


Aceeasi idee o regasesc si in animatia ''Horton hears a who'', la care m-am uitat in seara asta numai pentru ca in lista mea de filme nu mi-a mai ramas decat thriller, horror si alte filme pentru care nu aveam nici dispozitia si nici rabdarea necesara. Asa ca am ales sa ma uit la o animatie.
Un elefantel-cap de afis, si pe langa el, alte cateva animalute ciudate si colorate. La inceput chiar vroiam sa renunt sa ma uit, pentru scena foarte plictisitoare de la inceput, cu ''picatura de praf calatoare''. Doua minute plictisitoare,ce mai ramane din cele 88 de minute, chiar merita vazut.
O fabula, a carei actiune se petrece intr-o jungla, unde, un elefantel (Horton,vocea lui Jim Carrey) descopera un micro-univers pe un fir de praf de pe o floare. Acel fir de praf ascunde un intreg oras, numit Who-ville. Acest oras este locuit de fiinte microscopice, Who, conduse de catre Primar (care are 96 de fete si doar un baiat). Secretara primarului are pagina de ''Hi5'', si nu ezita sa isi verifice profilul in timpul serviciului, fericita ca a postat fotografii in care era cu 10 ani mai tanara :))
Elefantelul reuseste sa comunice cu locuitorii din 'Who-ville'' si realizand pericolul in care se alfa ''micro-universul'' lor, descoperit pe acel firicel de praf, isi pune in cap sa ii duca intr-un loc sigur si stabil. In ciuda faptului ca este ridiculizat si amenintat de catre vecini, care cred ca si-a pierdut mintile, Horton este hotarat sa salveze particula de praf...pentru ca "o persoana este totusi o persoana, indiferent cat de mica ar fi."
Cele cateva cuvinte in care Horton isi explica dorinta de a actiona, cuprind o idee simpla si profunda: "Daca ai fi undeva in spatiu si te-ai uita in jos la locul acesta unde ne aflam, si noi am fi asemeni firelor de praf."








Niciun comentariu: