- luni, 15 februarie 2010

Tineretul blănos

Tot timpul am avut animale de casa, erau ani in care aveam 11 pisici si tot atatia caini, am avut si bufnita, sarpe, hamsteri, papagali, broasca testoasa, cioara, ratustca , pe langa caini si pisici. Echipa actuala e formata din 7 membri, 6 caini si un motan.
Abea astept sa vina vara, sa aiba unde sa se joace, sa se bucure de vremea buna si de iarba, pentru ca s-au saturat deja si ei de atata ger, noroaie, zapezi si iarna.

Maţu s-a nascut la noi, cu 10 ani in urma, in 2 mai, in anul in care mi-a murit primul meu catel, Zuby, care avea cate un deget in plus la fiecare labuta. Era atat de micut si neajutorat ca un soricel, dar s-a facut foarte frumos ca o jucarie de plus, cret cu ochisorii mari si negrii. E atat de bland si prietenos, nu latra decat foarte rar, cand si alti caini din jur fac scandal. El ii accepta pe toti ceilalti si nu face pe stapanul, chiar daca e cel mai batran dintre toti.

Pe Mesulam si pe Ariel i-am primit de vreo 8 ani, erau micuti si imi incapeau amandoi in brate, deodata, Mesulam e foarte gelos si posesiv, pune stapanire pe lucrurile care ii plac, poseta lui mama, papuci, sosete, telefoane, si mai ales tablete de ciocolata, si musca pe oricine daca atenteaza la lucrurile lui. Unii oameni ii plac, altii nu, iar pe cei care nu ii plac, nu ii tolereaza sub nici o forma in preajma lui. Ariel, cel maro, e cuminte si tacut, el nu latra si nu ataca decat daca ataca si Mesulam, dar nu direct, ci de la spate, dupa care fuge repede repede de la fata locului. E fricos si timid, sforaie foarte zgomotos, si daca e calcat pe coada tine suparare toata ziua si ne pune la punct de cate ori ne intalnim prin casa. L-am calcat pe coada din greseala, m-a muscat si am crezut ca a uitat incidentul, dar ne-am reintalnit mai tarziu, si-a amintit de ce i-am facut si m-a mai muscat odata. E mai grasut decat Mesulam, sforaie mai tare si mananca repede repede, ca sa poate sa termine si din farfuria lui frate'sau. Se tolereaza, dar se cearta repede, pentru ca Mesulam se enerveaza foarte usor, si cand se bat numai o galeata de apa ii poate desparti.

Fox e bisonul pitic al mamei, primit de la un vecin care a plecat in Austria. El e seful de trib, latra cel mai tare, face scandal la orice zgomot care nu ii convine si pune pe toata lumea la punct dupa placul lui, chiar daca nu are nici doua kilograme. Nu ii place sa fie lasat singur, si cand nu e mama langa el, plange si urla.


Pe Zizi a gasit-o mama pe strada, in decembrie anul trecut, si a primit-o la noi. Era foarte fricoasa si speriata, probabil ca a fost batuta foarte tare de cineva, dar incet incet s-a obisnuit cu noi si ne-a lasat sa o mangaiem. Intr-o zi a disparut si am crezut ca a murit, dar ne-a reaparut la poarta dupa 5 saptamani, mai prietenoasa ca oricand. Acum ne accepta pe toti, se lasa mangaiata si chiar fuge dupa noi sa ne jucam cu ea.


Intre timp, in ianuarie anul asta, am gasit pe strada un catelus mic si neajutorat, stand langa un gard, in ploaie. L-am dus acasa, in speranta ca o sa ii gasim un stapan, ceea ce nu s-a intamplat, dar l-am indragit asa de tare ca acum e pe deplin al nostru, si chiar daca e rau ca dracu, e de-al casei acum. Catelusul micut si speriat din ploaie e acum -dupa o luna- mare si vioi, jucaus si dragastos, prieten cu Maţu, pe care il trage toata ziua de urechi si de coada. Frank e plin de viata si inveseleste curtea, pentru ca Maţu nu mai are atata chef de joaca, la 10 ani.
Dar de cand a reaparut Zizi, Frank e atat de gelos ca latra intr-una la ea, sa se duca de aici :))


Pe Sirtaki l-am lasat la urma desi mi-e foarte drag, pentru ca am inceput sa enumar cainii prima data. Sirtaki e motanul castrat al casei, mare si negru, care isi petrece o mare parte a timpului in biblioteca, cu tata. Cand se intampla sa fie pe afara, si ne intalnim prin curte sau in gradina, isi semnaleaza prezenta cu un mieunat, dupa care isi vede de treaba lui. Matu il tolereaza, pentru ca Matu tolereaza pe toata lumea, dar ceilalti il cam asupresc, asa ca mai bine incercam sa evitam sa se intalneasca. Fox il simte de departe si il latra.
Mi-s foarte dragi si cainii si Sirtaki, fara ei casa si curtea ar fi pustie.
Vreti si voi catei si pisici? Uitati-va aici: LINK.

8 comentarii:

Monica Olteanu spunea...

Iulia sunt atat de frumosi:) superbi si ce nume frumoase au...Mi-e dor de ai mei de acasa:)

O sa ma duc in cateva saptamani si o sa ii pozez si ti i voi arata.
Intre timp e George plecat acasa si imi arata motanul lui mereu:)) E indragostit de motanul, pe care l-a luat de pe strada:)

SuperJa spunea...

Oooo nu puteam sa lipsesc de la asa expozitie :).

Astia micii se pricep sa adauge zâmbet, cunosc prea bine.

Lillee spunea...

Maaama, dar tu ai o adevarata expozitie aici. Super frumosi toti. Sa-ti traiasca si sa te bucuri de ei!

maya spunea...

Vreau si eu sa ii cunosc pe toti!! :D

Oana spunea...

Sunt super simpatici toti. Mi-as dori si eu sa am un catel,dar nu am voie nici macar cu un hamster.


Iubeste'i mult mult si din partea mea !

Florin09 spunea...

Foarte faini toţi mie mi-a plăcut în schimb bişonul pitic, mă aseamăn oarecum cu el când sunt pe terenul de fotbal şi nu o spun doar eu ci şi colegii mei de echipă, mic şi-al dracu :).

Griji de ei

iulia spunea...

Florin, daca tot esti din Satu Mare, nu iti trebuie un pui de caine? Peste vreo 2 saptamani o sa avem productie proaspata de catei:D Zizi va avea puiuti, si pana acum doar la unu i-am gasit stapan.

Florin09 spunea...

Din păcate nu, stau la bloc şi în plus de asta cam toţi membrii familiei sunt plecaţi mai toată ziua, servici şi altele