- miercuri, 30 octombrie 2013

Vizitatorului meu trist

Din cand in cand mai verific cum ajung vizitatorii pe blogul meu. De obicei ratacesc aici oameni care cauta informatii dspre dulceata de trandafiri, ciocolata de casa, calatorii, filme, carti, mosmoane, pisici..bine ati venit cu totii!
Am descoperit ca saptamana asta am avut un vizitator mai pesimist, care a ajuns pe blogul meu cautand informatii despre ''sinuciderea cu leandru''.
Dragul meu vizitator, probabil te-ai bucurat cand ai ajuns la mine, mai ales cand ai vazut ca blogul se numeste ''Dead can dance''. Dar bucuria ti-a fost de scurta durata, deoarece nu ai gasit aici detaliile despre sinuciderea cu leandru. Leandrul este o minune a naturii, iar florile sale sunt preferatele mele.
Nu stiu cine esti si as putea sa zic ca nici nu voi sti vreodata, dar viata este plina de surprize. Mare experienta de viata nu am, asa incat nu ar trebuie sa dau sfaturi nici macar domnisoarei hamster cu care ma intovarasesc de vreo doi ani, dar sper totusi ca vei reunta la gandurile de sinucidere.
Vezi si tu ca lumea este un loc cam ciudat, unde lucrurile nu functioneaza asa cum ar fi frumos, oamenii sunt capabili de multe rautati si se intampla lucruri inimaginabil de rele in fiecare clipa.
Cine stie ce s-a intamplat, dragul meu vizitator, de ai ajuns sa nutresti ganduri de sinucidere, dar stii cum se spune: marile tragedii se intampla de fapt doar in mintea noastra, locul acela infiorator unde se nasc gandurile si ideile.
Am fost saptamana trecuta acasa la parintii mei, si cu ocazia asta am stat vreo doua ore la soare, pe o terasa langa care exista candva un tei minunat. Teiul acela nu mai traieste acum decat in amintiri, dar viata lui a insemnat foarte mult, oricat de superficial ti s-ar parea ca imi permit sa spun asta  despre lumea vegetala. Dar sa revin la soare. Este atat de bine sa fii in natura, sa simti cum te arde soarele si sa simti ca faci parte din natura. 
Dragul meu vizitator cu ganduri sinucigase, tot ce vezi in jurul tau este viu si plin de dragoste pentru viata. Fiecare frunzulita, fiecare strop de apa... cauta un musuroi de furnici si priveste-le cat de mult lupta ele pentru vietisoara lor minuscula, cat de mult se bucura ele pentru o firimitura de paine uscata.
Stii ce? Decat sa te sinucizi cu florile de leandru, mai bine du-te si hraneste niste furnici. Sau porumbei, daca nu iubesti insectele. Nu hrani inca viermii, le vine si lor randul, stai linstit.
Te salut cu drag, vizitatorule meu trist, chiar daca nu vei citi aceste randuri niciodata.
Suntem cu totii niste vizitatori tristi, iar vizita noastra este de scurta durata. Linisteste-te si va trece si fara ajutorul florilor de leandru.



Niciun comentariu: